PĂDUREA NOASTRĂ: O nouă privire asupra industriei lemnului din România

Wood-Mizer lansează un nou film care prezintă povești ale lucrătorilor cu lemnul din România. În România, pădurile reprezintă mai mult decât o resursă — acestea fac parte din identitatea națională. În filmul PĂDUREA NOASTRĂ, cei care lucrează în sector subliniază că silvicultura durabilă, recoltarea responsabilă și tehnologia modernă oferă o modalitate de a conserva pădurile, beneficiind în continuare de valoarea lor economică și socială.  

„Toată lumea iubește lemnul, toată lumea vrea să aibă ceva din lemn în casă, dar toți urăsc forestierii și pe cei care prelucrează lemnul”, declară Ciprian Muscă, președintele Asociației Silvicultorilor.

Acest paradox se află în centrul dezbaterii forestiere actuale din România. În timp ce lemnul rămâne una dintre cele mai importante resurse ale țării, industria trebuie să funcționeze acum sub presiunea tot mai mare a controlului de mediu și a neîncrederii publice.

„Pentru că dacă noi ne-am născut cu o asemenea bogăție care o avem în jur, trebuie să fim foarte atenți să o păstrăm și pentru următoarele generații”, declară Dorin Văideanu, proprietarul companiei de construcții de case din lemn Doralnic.

Generații de meșteri români au lucrat cu lemnul, iar în multe regiuni prelucrarea lemnului nu este doar o tradiție — reprezintă o necesitate economică.

„Agricultura nu mai făcea față la familii”, ne împărtășește Bota Viorel, proprietarul companiei de prelucrare a lemnului Vasicon Star SRL. "De aceea ne-am îndreptat spre lemn."

Astăzi, industria lemnului din România evoluează. Echipamentele învechite și munca manuală obositoare sunt înlocuite cu tehnologii moderne și eficiente. Această schimbare contribuie la creșterea productivității, la reducerea deșeurilor și la sporirea viabilității practicilor durabile.

„Obișnuiam să muncim din greu cu vechile mașini. Am hotărât la un moment dat să înlocuim mașinile. Nu se mai lucrează așa brut cum se lucra cu vechile utilaje”, adaugă Bota Viorel.

Sustenabilitatea reprezintă o temă recurentă. Atât în silvicultură, cât și în prelucrarea lemnului, există o conștientizare tot mai mare că pădurile trebuie regenerate, nu doar exploatate. Aproximativ 40% din pădurile din România sunt certificate FSC, ceea ce înseamnă că lemnul este recoltat într-un mod durabil.

„Suntem foarte foarte atenți la recoltarea lemnului, trasabilitatea lemnului. Punem foarte foarte mare accent pe sustenabilitate în ceea ce facem noi”, subliniază Dorin Văideanu.

Această nouă generație de profesioniști din domeniul forestier vede lemnul nu ca pe un material de unică folosință, ci ca pe o resursă regenerabilă, pe termen lung.

„Lemnul este resursa viitorului. Și practic vom avea șansa să trăim mult mai sănătos utilizând această resursă pe care o avem practic la discreție, la îndemâna noastră...numită lemn”, afirmă Ciprian Muscă. "Este singurul material care este regenerabil."

Cu toate acestea, viitorul sectorului depinde nu numai de utilaje și tehnologie, ci și de modul în care societatea alege să aprecieze lemnul — și oamenii care lucrează cu el.

În 2024, Parlamentul României a adoptat un nou Cod Silvic care vizează protejarea pădurilor. Conform noului Cod, drumurile forestiere vor fi monitorizate, vor fi introduse noi infracțiuni forestiere, iar fiecare operațiune forestieră va fi înregistrată oficial.

„Ar fi foarte bine dacă cei care eventual ne urmăresc ar înțelege importanța respectării trasabilității lemnului și de a-i da valoare reală printr-o bună productivitate, și nu prin alte metode”, a declarat Liviu Țiplic de la firma de cherestea Rotil Prest SRL.

În loc să pună capăt utilizării pădurilor, cei prezentați în film susțin gestionarea inteligentă și durabilă a pădurilor — una care permite atât naturii, cât și comunităților să prospere.

„Să muncim mai mult pentru a evolua”, afirmă Liviu Țiplic.

„Așteptăm nepoții de acuma să preia munca de la noi”, ne transmite Bota Viorel.

***